Visul american trăit de Dumbrăviţa
În 2009, comuna maramureşeană Dumbrăviţa a câştigat un fel de loterie a investiţiilor. După ce au analizat numeroase ţări şi locaţii, investitorii de la Universal Alloy Corporation au ales comuna lor pentru construcţia unei fabrici aflată în plină dezvoltare.
După cucerirea pieţei americane, în mod firesc, următoarea ţintă a unui jucător de prestigiu cum este Universal Alloy Corporation a fost Europa. În 2006 – 2007 au început „explorările”. Au fost analizate mai multe ţări, şi, în prima etapă s-a decis: următoarea investiţie va fi în România. A contat extrem de mult imaginea bună pe care o aveau cei doi angajaţi români ai UAC: Iulian Gheorghe şi Dragoş Ungureanu.
Următoarea etapă a fost alegerea locaţiei. Au fost vizitate diverse localităţi: Timişoara, Arad, Cluj, Baia Mare etc, au fost analizate oportunităţi în final, s-a decis: Dumbrăviţa. Iulian Gheorghe, directorul tehnic al UAC Europe spune că: „S-a luat în calcul forţa de muncă, locaţia, interesul oamenilor, interesul oficialităţilor, apropierea de o zonă electrică. Atunci am vizitat mai multe comune. S-a luat în calcul că în Baia Mare exista forţă de muncă, iar din Dumbrăviţa lucrau mulţi în Baia Mare deci aveau experienţă şi puteam să atragem forţă de muncă. A contat reţeaua electrică, pentru că la noi tot ce se face este electric”.
În 2009 a fost deschisă şi fabrica. De departe, cea mai modernă fabrică a companiei. Desigur, asta nu înseamnă că celelalte nu ţin pasul cxu tehnologia. Dimpotrivă. Modernizarea continuă este un principiu de bază al companiei. Iulian Gheorghe spune că: „am deschis fabrica în România, care este pe departe aş zice eu cea mai modernă fabrică a noastră. Este o regulă generală în această industrie că dacă nu investeşti tot timpul nu faci faţă. Trebuie să fii în pas cu tehnologia, cu oameni calificaţi. În industria aviatică este competiţie foarte mare din punct de vedere al tehnologiei. Şi foarte important este să-ţi perfecţionezi forţa de muncă. Tot ce este în această fabrică este complet nou. Avem o forţă de muncă care la aproape doi ani de la deschidere a ajuns la un nivel de maturitate aproape „în floarea vârstei”. A fost foarte dificil pentru că nimeni nu avea experienţă în acest sector de activitate. Dar oamenii s-au perfecţionat la locul de muncă. Am trebuit să aducem şi să găsim de la ingineri până la operatori în zona locală oameni care într- adevăr şi-au dat interesuul şi au vrut să înveţe. Am adus prin rotaţie specialişti în România până când au reuşit să aducă forţa de lucru la un stadiu la care puteau să lucreze independent. Dar acest demers continuă pentru că trebuie în continuare perfecţionare.
Aceste programe pe care le-am adus în România există şi în SUA. Tot timpul înveţi şi pate reuşim să facem unele lucruri care era mai greu să le facem în SUA. De exemplu aici este mai uşor să implementezi ceva nou din moment ce nu există ceva în trecut. Că e mult mai greu să schimbi mentalitatea unui om care a lucrat 20 de ani, cu toate că persoana din România şi cea din SUA are să zicem aceeaşi vârstă. Dar fiind noutate, românul învaţă corect în timp ce pe celălalt îl schimbi greu din moment ce e obişnuit să lucreze într-un anume fel. Am găsit oameni harnici care vor să dea rezultate, care se bucură de rezultatele muncii”.
Deşi fabrica din Dumbrăviţa este nouă, rezultatele sunt remarcabile. „Reţeta succesului”: „multă muncă, cu dedicaţie, cu efort ies lucruri de calitate. Oamenii au capacitatea să facă acest lucru iar acestă Companie va deveni o „stea” în Europa. Suntem deja o companie care are deja 45% din piaţa de desfacere Airbus. Deci suntem cel mai mare producător de produse extrudate din Europa. Respectăm calitate şi predarea la timp. Sunt două principii de bază pentru noi: calitate şi promtitudine”, spune Iulian Gheorghe.
Serioşi, într-o industrie serioasă
Industria aviatică te obligă din start la seriozitate. Companiile din acest domeniu au o responsabilitate uriaşă pe umeri şi sunt obligate la o calitate ireproşabilă. Iar calitatea este unul dintre principiile de bază ale UAC Europe. Iulian Gheorghe spune că: „Acesta e şi un domeniu în care jucătorii trebuie să fie foarte serioşi şi să aibă o calitate ireproşabilă penntru că responsabilitatea este foarte mare. Trebuie să ai activităţi de îmbunătăţire continuă a calităţii. Nu numai că îţi cere cumpărătorul, dar şi pentru că altfel nu poţi rezista în această industrie. Pentru că este o competiţie acerbă şi între cei care produc avioane. Deci ei la rândul lor trebuie să reuşească să vândă un produs de calitate. Iar avioanele nu sunt ca un automobil că-l foloseşti 10 ani, avioanele se folosesc zeci de ani. Iar o greşeală de concepţie sau de execuţie poate fi un dezastru sau o cheltuială extrem de mare”.
Dezvoltare pe timp de criză
Iundustria aviatică e printre puţinele domenii în care criza financiară nu s-a făcut resimţită. Dimpotrivă. A cunoscut o dezvoltare importantă în timp ce alte domenii sufereau de recesiune. Iulian Gheorghe, directorul UAC Europe spune că: „Nu există industrie care să nu aibă şi perioade bune dar şi perioade rele. De exemplu industria aviatică a avut o perioadă foarte rea după atacurile teroriste din America. Şi compania noastră a trebut prin perioade extrem de grele. Însă au fost unele companii care au reşit să iasă la liman şi să se dezvolte. Noi ne-am dezvoltat în acea perioadă de criză. Există o cerere foarte mare pentru avioane. În ciuda faptului că este o criză mondială, totuşi există o cerere foarte mare. Al doilea motiv este că preţul petrolului continuă să crească. Şi crescând preţul petrolului avioanele de generaţie mai veche nu mai sunt competitive. Companiile aeriene preferă să nu mai folosească acele avioane şi să ia un avion nou pentru că numai aşa pot
avea profit. Şi atunci chiar avioane care ar mai fi putut zbura 10 ani de acum încolo sunt casate. De exemplu, acum sunt comenzi record atât în SUA cât şi în România. După cum vedem industria aviatică preconizăm că până în 2017 – 2019 să existe un scurt declin în industria aviatică dar nicidecum substanţian, ca apoi din 2020 – 2025 să fie din nou o creştere substanţială. Infrastructura terestră fiind suprasolicitată lumea se îndreaptă spre variantele aeriene. Este nu numai o lume pentru afaceri dar şi pentru turism”.

