Expoziţie de mărţişoare în Holul Palatului Administrativ şi Primăriei Dumbrăviţa

on .

Holul Consiliului Judeţean Maramureş şi al primăriei Dumbrăviţa găzduieşte, în aceste zile o expoziţie de mărţişoare confecţionate de copiii de la Grădiniţa şi de la Şcoala Generală din Dumbrăviţa.

 

Mărţişoarele sunt o demonstraţie de ingeniozitate şi imaginaţie a elevilor – coordonaţi de directoarea Mariana Manea şi educatoarea Mihaela Marchiş, dar şi de ceilalţi dascăli ai şcolii. Pentru realizarea acestora, copiii s-au apucat de lucru cu mai bine de o săptămână în urmă şi au folosit hârtie, nasturi, scoici, pânză, mărgele, flori uscate şi diverse decupaje. Extrem de originale, mărţişoarele constituie o alternativă elegantă la cele din magazine. Materialele au fost achiziţionate de copiii printr-o donaţie făcută de UAC Europe, iar fondurile vor fi folosite tot în folosul copiilir, pentru activităţi în cadrul săptămânii „Şcoala altfel”.

Funia zilelor, săptămânilor şi lunilor adunate într-un şnur bicolor, simbolizând iarna şi vara, făcută cadou de 1 martie. Acesta este Mărţişorul.

IMG 3065Demult, în negura vremurilor, mărţişorul era împletit din două fire: unul alb şi unul negru. În timp, negrul a fost înlocuit cu roşul. Poate pentru a exprima iubirea sau poate pentru a aminti de anumite sacrificii. Oricum, astăzi, martisorul este facut cadou de 1 martie, de ziua Babei Dochii sau a începutului de An Agrar. La sfârşitul secolului al XIX- lea, mărţişorul era primit de copii, fete şi băieţi, fără deosebire, de la părinţi în dimineaţa zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. De firul mărţişorului se agăţa o monedă de argint, uneori de aur. Mărţişorul se purta legat la mână sau era prins în piept sau la gât. Se scotea la o sărbătoare importantă a primăverii: Macinici, Florii, Paşte, Armindeni sau la înflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi şi agăţat pe ramurile înflorite. Se credea că purtătorii mărţişorului nu vor fi pârliţi de Soare pe timpul verii, ca vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi dragăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi.

Pe 1 martie, fetele şi femeile "îşi pun o babă", ca să ştie cum vor fi tot anul: liniştite şi frumoase sau supărate şi urâte... Dupa cum le e baba.

Sărbătorile şi obiceiurile de la începutul lunii martie sunt legate, multe dintre ele, de Dochia sau Baba Dochia, personaj mitic care apare des în folclorul românesc. Legendele Dochiei au fost legate de ceea ce se întâmpla într-o viaţă de om, în lumea satului. Soacra şi nora, aceste doua personaje antagonice, au inspirat şi una dintre legendele despre Baba Dochia.

Descoperiri arheologice

Trecând de la legende la lumea de basm la cea reală, descoperirile arheologice arată că se celebra prima zi a primăverii încă de acum 8000 de ani, pe vremea dacilor simbolurile primăverii fiind confecţionate din timpul iernii, urmând să se poarte după ziua de 1 Martie. Pe atunci mărţişoarele erau fie niste pietricele colorate în alb şi roşu înşirate pe o aţă fie o monedă (sau mai multe) legate cu fire subtiri de lână albe şi negre (în unele locuri alb cu roşu). Dacii credeau că mărţişoarele aduceau noroc şi le purtau până când înfloreau copacii.

IMG 3062  IMG 3063

IMG 3064

Contacteaza-ne

  • Str. Principala Nr. 244A
  • Dumbravita
  • Maramures
  • 437145
  • Romania

Urmareste-ne pe Facebook

facebook